miercuri, 15 mai 2013

Restaurant in Suceava

Aseara am iesit sa luam masa la un restaurant din orasul meu, impreuna cu prietenii nostri Cornelia si Dinu, abia intorsi din concediu, de la rudele din Suceava. Ne-am povestit intamplarile din ultima perioada, am
vazut pozele pe care le-au facut in lungile lor plimbari pe coclauri sucevene. Privelistea m-a lasat fara cuvinte, confirmandu-mi ceea ce stiam deja: acolo este una dintre cele mai frumoase zone ale acestei tari. Daca as putea, mi-as petrece fiecare concediu in acea zona. Uneori ma gandesc si la posibilitatea de a ma muta, dar stiu ca asa ceva este destul de greu de realizat.
In timp ce mancam, l-am vazut pe Dinu ca se incrunta, semn ca ceva l-a enervat rau si ca este pe cale sa izbucneasca. Nu am inteles ce l-a nemultumit pana cand nu a inceput sa compare restaurantul in care eram cu cel din Suceava, unde ei luasera masa intr-o seara. Ne-a povestit despre servirea ireprosabila de care s-au bucurat, de meniul foarte variat din care fiecare si-a putut alege ceea ce ii placea, despre cat de frumos si curat era aranjat totul. Acolo ospatarii nu se lasa asteptati cu orele, nu vin cu refuzuri, spunand ca nu mai au smantana sau ananas, nu amesteca intre ele comenzile.
I-am spus ca nu l-ar fi laudat asa nici macar daca ar fi fost al lui si asta l-a facut sa se ambitioneze. Ne-a dat tot mai multe detalii, a facut tot mai multe comparatii cu restaurantul in care luam masa, pana cand am ajuns sa cred ca trebuie sa ajung neaparat in acel restaurant non stop suceava, pentru a vedea cu ochii mei ca nu esti dat afara cand iti este lumea mai draga, pentru ca nu a mai ramas nimeni acolo in afara de tine si cei de la masa ta.
Ne-a spus ca la restaurantul Vama veche din Suceava se organizeaza evenimente private, ca au serviciu de catering, ca poti comanda mancare si pentru acasa, dar mai ales ca esti respectat si tratat ca atare, ca nimeni nu iti vorbeste de sus, ca ospatarii sunt foarte atenti atunci cand dai comanda si nu iti aduc salata de varza cand tu ceri salata asortata. Asa am aflat si ce anume il deranjase atat de tare pe Dinu. Am pus la cale o mica escapada pentru sfarsitul lunii. Ne-a promis ca face cinste cu o masa la deja faimosul restaurant, daca suntem de acord sa mergem cu ei la Suceava, sa ne convingem cu ochii nostri ca nu ne spune basme.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu