Cu toate ca s-au schimbat multe in ultimii ani, eu am in continuare tendinta de a le studia pe femeile din jurul meu si de a le cataloga in functie de felul in care se imbraca, in functie de felul in care se
machiaza si in functie de felul in care merg. Probabil si ele, la randul lor, ma studiaza pe mine, ceea ce nu este rau, pentru ca din privirile lor inteleg daca m-am aranjat cum se cuvine sau este ceva in neregula.
Am invatat de mica un lucru important: nimic nu trebuie lasat la voia intamplarii atunci cand o femeie se pregateste sa iasa din casa. Mama mea ma invata ca trebuie neaparat sa asortez geanta cu pantofii, dar vad ca acum nu se mai tine cont de acest lucru, asa ca nici eu nu mai caut aceleasi nuante pentru aceste obiecte. In ultimii ani m-am tot contrazis cu mama, care nu vrea sa accepte realitatea. Pentru ea, fetele care nu isi asorteaza geanta cu pantofii vor ramane mereu "fara pic de gust in materie de eleganta", iar eu ma numar printre ele. Profit intotdeauna de reduceri genti si imi cumpar tot ce imi place si chiar mi se pare interesant sa combin culorile si materialele intre ele.
Daca tot am deschis acest subiect, sa va spun din ce a facut mama mea o adevarata drama acum multi, multi ani. Isi cumparase o pereche de cizme bej, lungi pana la genunchi, dintr-o piele moale si fina, ca de manusa. Le tinea in cutie, nedesfacute, sperand ca isi va gasi o geanta din acelasi material si in aceeasi nuanta de bej. Sora mea, care avea pe atunci cam sase anisori, a descoperit ca pixul aluneca bine pe cizme, asa ca le-a marcat de sus pana jos, dovedind ca a invatat sa scrie. Numele noastre erau trecute ordonat in lungul cizmelor.
Vine mama de la serviciu, bucuroasa ca si-a gasit geanta visata. Scoate cizmele din cutie si vede oripilata dezastrul. Incearca sa curete urmele de pix, dar nu reuseste. Nu doar ca albastrul a ramas albastru, dar varful pixului zgariase pielea, asa ca nici macar vopseaua nu a ajutat-o. S-a vazut nevoita sa arunce acea pereche de cizme. Daca tot am gasit un site plin de reduceri, i-am propus surorii mele sa isi spele pacatele facute in copilarie si sa ii cumpere mamei o geanta eleganta, care sa se asorteze neaparat cu pantofii. Abia astept sa vad ce va comanda!
Foarte draguta povestioara ta...e "tragic" cand ni se intampla asa ceva
RăspundețiȘtergereMultumesc, Adina! Intr-adevar, este un dezastru sa iti vezi lucrurile la care tii distruse de copil. :))
Ștergere