Vi se intampla si voua ca, odata cu sosirea primaverii, sa va ganditi tot mai des la felul cum ar trebi sa arate curtile oamenilor, la felul in care sa va imbunatatiti aspectul propriei curti, la floricelele, copacii si gazonul pe care sa le puneti in curte pentru a-i crea un design unic, cat mai placut ochiului? Daca raspunsul este DA, atunci va voi ruga sa cititi mai departe, caci va voi povesti despre ceea ce puteti gasi pe site-ul www.hortifarm.ro. Desigur, este vorba despre lucruri legate de curti, de gradini, ba chiar si de agricultura, pentru cei care au timp si putere sa se ocupe de asa ceva. Primul lucru care mi-a sarit in ochi cand am intrat pe site-ul hortifarm au fost niste iazuri ornamentale de o frumusete rara, pentru care as da oricat daca as avea curtea mea, pe care sa mi-o aranjez dupa bunul plac. Din nefericire, deocamdata locuiesc la bloc si nu am unde sa imi fac un iaz ornamental, nu am unde sa imi plantez o floricica (nici macar in ghiveci, de cand e casa plina de pisici), nu am unde sa plantez un pom fructifer sau sa arunc seminte pentru realizarea unui petic de gazon cum vezi doar in filmele cu bogatasi.
miercuri, 27 mai 2015
Chestie ornamentala din crengute de salcie
Daca tot ne-am apucat sa facem schimbari prin casa, mi-am pierdut aproape o ora cautand pe pinterest idei din care sa ma inspir pentru a aduce mici modificari. Am terminat de zugravit dormitorul, am pregatit schita pentru o biblioteca "handmade" cu trepte pe o parte, ca si pisicile sa se poata bucura si acum vreau sa imi adun cateva crengute de salcie pentru a-mi face niste chestii ornamentale de asezat strategic pe rafturile bibliotecii. Da, as avea nevoie si de un pistol pentru a stropi cu lac respectivele crengute, insa nu vreau sa cheltui atat de mult, asa ca voi cauta o alternativa. Deocamdata, iata despre ce vorbesc cand spun chestie ornamentala din crengute de salcie.
marți, 26 mai 2015
Librarii crestine
Cati dintre voi stiu ca pe internet exista librarii crestine din care fiecare doritor sa isi poata cumpara o biblie, o carte de studiu, un cadou cu tema crestina, diverse carti cu explicatii referitoare la tot ceea ce scrie in biblie, editii de lux ale bibliei (cu fermoar, invelite in piele) si, in general, cam tot ceea ce ar putea exista intr-o librarie crestina? E drept, o parte a populatiei s-ar putea sa nu fie interesata, caci in aceste librarii crestine nu se gasesc nici poze cu femei goale, nici poze cu masini de lux, nici bancuri proaste. Dar ceilalti, cei care doresc sa isi gaseasca alinarea, sa se documenteze temeinic, sa invete ce este bunatatea, daruirea, credinta, am convingerea ca se vor simti intr-o librarie crestina asa cum se simte pestele in apa. Inca nu am inteles daca exista un mecanism anume sau daca toate se intampla cu un rost, insa ma framanta o curiozitate legata de credinta oamenilor si sper ca prin aceste randuri sa gasesc raspuns, in cazul in care citittorii mei se vor regasi in ele si vor dori sa ma lamureasca.
duminică, 24 mai 2015
Mobila noua in casa veche
Din senin, in timp ce sotul meu zugravea in dormitor, iar eu il asistam, discutia a alunecat spre obiectele de mobilier pe care le avem si mai apoi spre cele la care visam. Dupa cum stiu deja cei care ma citesc de mult timp, eu tare mi-as dori o biblioteca "altfel", una care sa imi bucure ochiul si sa atraga atentia nu doar prin cartile mai mult sau mai putin ordonate pe rafturile sale, ci si prin design. Asa am ajuns sa cautam pe pinterest modele deosebite de biblioteca, asa am gasit una care s-ar potrivi nevoilor pe care le avem acum, chiar daca nu este fix ce gandeam eu inainte de a vedea acest model. Visam la ceva neregulat, caci sunt satula pana peste cap de simetrie. Dar acest model simplu, care are o multime de spatii unde pisicutele mele sa se joace, m-a cucerit si m-a facut sa vrea neaparat sa asez mobila noua in casa veche. Ieri am dat o fuga la socri mei. Stiam ca au in pod niste materiale care s-ar potrivi. De maine incepem sa lucram la biblioteca si sper ca manutele noastre, desi nepricepute, sa poata scoate ceva dragut si care sa semene cu biblioteca din poza gasita pe pinterest. Daca ne vine pana maine vreo idee, poare reusim sa imbinam vechea mea dorinta cu cea noua, sa scoatem un model usor neregulat cu treptele de care sper sa se bucure pisicile mele. :)
Evadare din rutina cotidiana
Stiati ca tot mai multe fete tinere aleg sa isi suplimenteze veniturile lucrand la un studio video chat? Probabil ca raspunsul este da, caci accesul la internet ne scoate tuturor in cale suficiente informatii cat sa ne facem o idee despre lumea inconjuratoare, despre alegerile pe care le fac semenii nostri, despre diverse oportunitati, despre absolut orice misca pe acest pamant, daca e sa fim exacti. Nu vreau sa intru acum si aici in discutii despre motivele pentru care fete din intreaga lume aleg sa lucreze in studiouri de video chat, ci doar sa spun ca mare inghesuiala este la www.Studio20.ro, unde o persoana ambitioasa si dezinhibata poate aduna venituri serioase din aceasta munca, avand totodata posibilitatea de a-si face programul pe cat de flexibil doreste. A fost o vreme cand lucrul intr-un studio de video chat era considerat tabu, insa anul 2015 pare sa fie anul schimbarilor. Oamenii sunt mai deschisi la dialog, mai toleranti cu alegerile altora, mai putin rigizi in ceea ce priveste acest domeniu relativ nou, intrat in lume odata cu aparitia internetului.
Jungla urbana din Ploiesti
Ador spatiile incarcate de verde. In aceasta primavara m-am bucurat de ele parca mai mult ca oricand. M-am plimbat pe strazi, am facut sute de fotografii, mi-am incarcat sufletul de frumos. Am descoperit ca in orasul Ploiesti, in ciuda ideii ca este invechit, prafuit, urat, cel care cauta cu atentie poate descoperi o adevarata jungla urbana, o mare de verde in care si-au facut adapost o multime de animalute, mai mici sau mai mari. Ascunse printre copaci, in iarba verde a spatiilor de langa blocuri, am zarit pisicute ce dormitau, soparle trecand rapid de la o piatra la alta, gandacei de toate culorile. Intr-o zi am observat chiar si o omida, insa nu am fotografiat-o. Am lasat jungla urbana sa isi traiasca fericirea in liniste si m-am retras tiptil, asta dupa ce am imortalizat marea de verde a Ploiestiului...
sâmbătă, 23 mai 2015
Inchirieri auto in Otopeni
Urma sa ma intorc din Italia, pentru un concediu pe care planuisem sa il petrec alaturi de familie si de prieteni. Initial m-am gandit sa nu spun nimanui ca urmeaza sa vin in tara, pentru a le face tuturor o surpriza. Dupa o clipa de gandire, mi-am dat seama ca nu pot face asa ceva. Aveam nevoie sa gasesc o masina care sa ma duca de la aeroport si pana la Ploiesti si asta nu o puteam rezolva singura, pentru ca pe atunci nu stiam ca exista posibilitatea de a solicita inchirieri auto otopeni de la evorent. E drept ca, neavand permis de conducere, mi-ar fi fost greu sa ma deplasez cu o masina inchiriata, dar acum, ca am aflat de aceasta firma, simt ca trebuie ca informatia sa ajunga la cat mai multe persoane, in speranta ca macar altii vor putea sa isi surprinda familia si prietenii asa cum am dorit eu candva si nu am reusit. Evorent este firma care se gandeste nu doar la profitul sau, ci si la confortul clientului, astfel ca nici una dintre masinile oferite spre inchiriere nu este inscriptionata. Orice persoana care inchiriaza un automobil de la Evorent se poate plimba oricand, oricat, oriunde, fara ca cineva sa stie ca respectiva este o masina inchiriata.
Statuie pe bulevardul castanilor din Ploiesti
Am trecut de mii de ori pe langa aceasta statuie amplasata pe bulevardul castanilor din Ploiesti. Nu i-am acordat importanta. Mult timp nici macar nu m-am obosit sa ma intreb ce vrea sa reprezinte. Adevarul adevarat este ca abia zilele trecute, cand m-am decis sa o fotografiez, mi-am pus intrebari in legatura cu ea, insa eram foarte grabita si nu m-am putut opri sa caut raspunsurile. Sper sa o pot face in perioada urmatoare, daca mai ajung prin zona. Pana atunci, iata lucrarea despre care va vorbeam. Mi-ar placea sa imi spuneti ce parere aveti de ea... Poate ca data viitoare imi voi aminti si voi incerca sa o pozez dintr-un alt unghi, caci i-am stricat tot farmecul cand am surprins in spatele ei cladirea aceea urata, in loc sa fi pozat copacul cu frunze rosii care se intrezareste in partea dreapta.
vineri, 22 mai 2015
Traduceri germana romana
Limba germană mi s-a părut întotdeauna a fi o limbă imposibilă. Mult timp nici măcar nu am suportat să aud vorbindu-se în limba germană în preajma mea, de parcă asta ar fi putut să mă influenţeze cumva. Acum, matură fiind, îmi dau seama că este o limbă frumoasă, melodioasă pe alocuri, însă tot grea pentru românul care vrea să o înveţe. Cunosc o bloggeriţă care şi-a făcut din asta un scop în viaţă. A luat lecţii pe internet, a vizionat sute de filme în limba germană, ba chiar a încercat să traducă mici texte, pentru a-şi verifica cunoştinţele acumulate. Nu îi folosea la nimic tot acest efort, însă aşa avea o preocupare şi îşi ţinea mintea trează. Şi când mă gândesc că totul a pornit de la faptul că a avut nevoie de o traducere germana romana şi nu a fost mulţumită de rezultat din cauză că nu a găsit traducătorul potrivit. Nu ştia pe atunci de existenţa firmei numită Academia de traduceri, unde toate cererile sunt imediat rezolvate, iar limba germană este limba germană, la fel cum limba română e limba română.
miercuri, 20 mai 2015
Un caine si gasca de mormoloci
Sala Sporturilor din Ploiesti. Un loc de vis, cu mult verde, un parc mare in carfe poti vedea la orice ora a zilei oameni de toate varstele, copii si animale plimbate in lesa. Din loc in loc te imbie produse specifice parcurilor de distractie: gogosi, vata de zahar, floricele de porumb, inghetata, sucuri si hamsii prajite. Acum cateva zile am iesit si noi la o scurta plimbare prin parcul din Sala Sporturilor. O femeie, un barbat, un caine. Ma asteptam ca intalnirea dintre caine si apa sa fie emotionanta. Ma pregateam sa il tin strans, sa nu sara dupa mormolocii care innegrisera bazinul betonat. Nici gand. Bruno al meu, catel civilizat de felul sau, a preferat sa se odihneasca departe de ei, i-a ignorat ca un domn si a plecat fara sa intoarc vreo clipa capul spre gasca de mormoloci care ii misuna la picioare.
Octavian Patrascu despre Forex
Grecia, o tara atat de frumoasa si de greu incercata in ultimii ani. Cine si-ar fi putut imagina ca va trece prin atatea emotii, ca va ajunge la coada Europei si ca multi investitori se vor retrage de pe piata ei, de teama falimentului? Si, mai presus de toate, cine si-ar fi putut imagina ca in plina criza economica vor exista oameni care sa aiba curajul de a incheia afaceri in Grecia, de a paria pe aceasta tara? Ei bine, iata ce spunea Octavian Constantin Patrascu Forex ofera sanse de castiguri rapide si semnificative, dar in acelasi timp poate fi si sursa unor pierderi pe masura. Constient de puterea tot mai mare pe care moneda euro o are, presedintele BCE, Mario Draghi, sustinea acum trei si continua sa sustina ca euro a pornit pe un drum fara intoarcere, ca nici o tara nu va mai reveni la vechile monede nationale, ca este inutil si daunator chiar sa pariezi contra euro, cand toate semnalele arata clar ca el detine puterea pe piata europeana. Octavian Patrascu atrage atentia totusi asupra potentialelor pericolele/riscuri pe care piata Forex le scoate in cale investitorilor, ca pentru a-i forta sa fie atenti la fiecare pas pe care il fac in aceasta lume.
Pasiunea pentru fotografie
Pana unde poate merge pasiunea pentru fotografie? Observ ca ma acapareaza tot mai tare, desi am un aparat foto vechi, destul de obosit si timpul liber imi este cu adevarat limitat. Cum ar fi fost daca aveam un aparat de fotografiat performant? As mai fi intrat in casa? V-am spus oare ca m-am obisnuit sa iau aparatul foto cu mine si daca merg sa cumpar paine sau nisip pentru pisicute? Nu se stie niciodata ce iti iese in cale si e bine sa fi pregatit, ca sa nu regreti mai tarziu, nu? Ma uit prin pozele descarcate in calculator si ma minunez de gandurile care mi-au trecut prin cap uneori. Ce anume m-a impins sa pozez o piatra sau o panseluta care statea stinghera in mijlocul unei gradini, un mugurel cazut din pom sau niste mormoloci?
marți, 19 mai 2015
Becuri economice de la Magic Led
In ultimii ani tendinta de a folosi becuri economice a capatat o amploare extrem de mare chiar si in randul romanilor si pe buna dreptate, as spune eu, caci facturile la curent electric ne rapesc o parte importanta din veniturile realizate cu greu. Nu pot uita cuvintele mamei mele, care mereu ma certa cand lasam luminile aprinse prin casa; de ce alegi sa dai banii la facturi, in loc sa iti cumperi ceva cu ei? Acum a venit randul meu sa incerc sa o conving ca investitia facuta in becuri economice este una importanta si adevarata, o investitie care ne scuteste in timp de foarte multi bani. Sigur, inca mai avem de invatat la capitolul eficienta, caci noi, romanii, suntem obisnuiti sa facem totul dupa ureche, fara sa ne documentam prea mult inainte de a trece la fapte. De exemplu, stiati ca persoanele care aleg sa isi comande produse de la Magic Led primesc tot ce este mai bun in privinta calitatii? Stiati ca toate componentele sunt furnizate de producatori precum Bridgelux, Philips, Samsung, Sharp, Citizen, Meanwell, Tridonic etc? Stiati ca incepand din 2015 toate produsele vor fi disponibile și în magazinul de prezentare Magic LED aflat în București, B-dul Ion Mihalache, nr.42-52, Bloc 35, Parter, Sector 1 dar și on-line prin intermediul site-ului www.magicled.ro?
Peste cu cartofi si smantana
Acum mai bine de o saptamana am pregatit un peste la cuptor. Intr-un mod simplu si gustos, caci eu nu sunt adepta mancarurilor prea sofisticat gatite, care sa rapeasca timp pretios. Am cumparat o jumatate de crap, l-am curatat bine de solzi (puturosii astia vand pestele necuratat), l-am acoperit cu condimente, am stors niste lamaie peste el, l-am invelit in felii de lamaie si l-am bagat in cuptor cu foc mediu. In timp ce pestele se cocea frumos, auriu, in vizita a venit nepotica mea. A insistat sa ne jucam de-a iadul bucatarilor, asa ca i-am facut pe plac. Am pregatit impreuna un strop de piure de cartofi si i-am oferit "onoarea" de a orna farfuria. Ceea ce vedeti in poze este integral opera nepoatei mele de 12 ani. O bucata de peste scos din cuptor, piure de cartofi, deasupra smantana si pe margine un sos facut de mine din galbenus de ou crud, un strop de mustar, putin ulei, sare si piper. Aranjamentul ii apartine nepoatei mele, care este foarte mandra de opera sa.
Cantare electronice de la comenzi.ro
Ma pot lauda ca am avut o copilarie fericita. Nu mi-a lipsit nimic si am invatat de mica sa ma bucur de fiecare clipa a vietii. Cu toate astea, exista in copilaria mea si un punct intunecat, pe seama caruia ma amuz si o tachinez pe mama ori de cate ori se iveste ocazia. Nu s-a priceput niciodata sa faca prajituri. Noi, copiii, mancam prajituri de cofetarie sau, in zilele fericite, prajituri facute de prietenele bunicii mele. Cand ne-am mai marit, am pus mana pe cartea de bucate si ne-am decis sa ne facem singure dulciuri. Din nefericire, din bucataria mamei mele lipsea ceea ce era mai important: un cantar electronic, fara de care prajiturile sofisticate nu ies ca in reteta. Pe atunci nu exista internet, nu existau magazine online si nu stiam de unde as putea gasi cantare electronice cu ajutorul carora sa cantaresc si sa pregatesc minunatele prajituri la care visam in fiecare zi.
luni, 18 mai 2015
Din Soseaua Nordului spre Cina
Intotdeauna am iubit aceasta strada aparent izolata de restul orasului. Nici macar nu ii cunosc numele, desi locuiesc in Ploiesti de mai mult de 40 de ani. Din Soseaua Nordului spre Cina se intinde una dintre strazile pline de verde. Cocheta, ingrijita, subtirica, mi-o imaginez ca pe o domnisoara frumoasa care stie ce vrea de la viata, insa nu face nimic pentru a castiga acel ceva. Mi-o imaginez ca pe o fata timida, care nu vrea sub nici o forma sa se laude cu frumusetea sau inteligenta sa. Atunci cand am timp, cand imi e dor de liniste sau cand ma framanta anumite intrebari, fac o plimbare din Soseaua Nordului spre Cina, eventual fac si cateva poze si ma intorc acasa obosita, dar senina. Este una dintre putinele strazi din Ploiesti unde ma simt parca ajunsa intr-o alta lume, o lume plina de culoare, de veselie, de frumos. Priviti o portiune din aceasta strada...
Anvelope de vara
Odata cu venirea caldurii au aparut si primele discutii despre anvelope vara. Intalnirile cu prietenii nostri decurg intr-un mod ciudat, diferit de intalnirile din restul anului. Ii ascult cu placere, desi nu am masina si nu sunt pasionata (peste masura) de marci de automobile sau de sofat, in general. Cand vine vorba despre anvelope de vara, barbatii se transforma radical si doar cine nu a avut ocazia sa asiste la astfel de discutii se mira (chiar, exista cineva care nu a auzit niciodata barbatii vorbind despre anvelope?). Ii urmaresc si vad cum li se lumineaza fata, cum vorbesc tot mai pasional si mai cu incapatanare, fiecare dintre ei fiind convins ca stie cel mai bine ce fel de anvelope trebuie pentru o anumita marca de automobil, pentru un anumit model sau chiar asa, la modul particular, pentru masina vecinului, a prietenului, a varului. Barbatii redevin copii intr-o clipita si e o adevarata placere sa ii ascult cum discuta despre materialul din care sunt fabricate anvelopele de vara, despre marimi si despre modele.
Crenguta de iedera
Una dintre prietenele mele uraste tot ceea ce inseamna iedera. A crescut intr-o casa din caramida rosie. Fiecare vara i-a fost umbrita de aceasta planta cataratoare, care nu se sfieste sa ia in stapanire orice zid, orice gard, orice stalp sau copac. Imi povestea ca ii intra in casa, se strecura prin crapaturi, facea orice pentru a deveni regina neincoronata a curtii. La polul opus se afla o alta prietena a mea. Ea a crescut, ca si mine, la bloc. A dus mereu dorul verdelui din natura si, cum i s-a ivit ocazia, atunci cand s-a mutat la curte, s-a grabit sa planteze tulpinite de iedera de mai multe soiuri, pentru a se bucura de frumusetea acestei plante deloc pretentioase. Acum gardul sau metalic nu mai poate fi vazut. In doar cativa ani, iedera l-a acoperit, dornica sa isi etaleze frumusetea trecatorilor mai mult sau mai putin grabiti. Eu inca mai locuiesc la bloc, asa ca ma bucur cand ajung la prietenele mele, dar si cnad indraznesc sa rup perfectiunea naturii si sa imi insusesc o crenguta de iedera pe care sa o pozez.
Ceainic pentru o bucatarie de vis
In urma cu vreo trei ani mi-am redescoperit din intamplare o mai veche pasiune - ceainicele, aceste accesorii de bucatarie care au fost pe nedrept neglijate in ultimele decenii, pe motiv ca sunt depasite. Ei bine, s-a dovedit ca moda vintage ne-a readus in atentie obiecte pretioase, de o gingasie si o frumusete inegalabile. In copilarie am avut un singur ceainic si mi-a fost asa drag, incat l-am luat cu mine cand m-am maritat. O lunga perioada de timp l-am tinut pe post de bibelou in bucatarie, pentru a da o nota vesela incaperii si pentru a-mi incarca sufletul de frumos. Ceainicul meu rosu cu buline albe facea furori printre musafiri. Multi isi aminteau de copilarie, de zilele reci in care se inghesuiau toti in spatiul mic si calduros al bucatariei, de aromele pe care ceainicul le raspandea imbietor si darnic. Am o prietena care, vazand ceainicul meu, s-a indragostit de el si de ideea de a colectiona asa ceva.
A inceput prin a cumpara unul cate unul mai toate modelele de ceainic existente pe site-ul homeX,
duminică, 17 mai 2015
Rasol de porc la cuptor
Rar se intampla sa pun pe blog poze cu ceea ce gatesc, insa de aceasta data nu ma pot abtine (a se citi nu vreau). Desi poate parea incredibil celor care stiu ca am 53 de kilograme, ador sa mananc rasol cu legume la cuptor si pregatesc destul de des asa ceva. Se gateste usor si e foarte gustos. De obicei cumpar 6 felii de rasol (cate doua pentru fiecare membru al familiei). Le ung bine cu ulei, presar pe ele putin delikat si condimente, le asez in tava si completez spatiile goale cu diverse legume. In pozele de mai jos puteti vedea ca am folosit ceapa, morcov si ardei gras rosu. Le-am lasat in cuptor cu foc mic cam 3 ore, completand mereu cu cate o cana de apa, pana cand carnea si soriciul s-au fragezit si au capatat o culoare frumoasa.
joi, 14 mai 2015
Rochia rosie de la Helenboutique.ro
Orice femeie din lumea asta stie ca o rochie rosie are puterea de a atrage atentia tuturor, ca o poate pune in valoare pe cea care indrazneste sa o poarte, ca poate deschide usi si poate cuceri inimi. O rochie rosie are efect sigur si asta o stim toate, nu-i asa? Daca rochia rosie este cumparata de la Helenboutique.ro, cu siguranta va multumi orice femeie. De cum am vazut-o mi-am spus ca este potrivita atat fetelor foarte tinere care vor sa isi puna in evidenta trupul fraged, cat si doamnelor trecute de o anumita varsta, caci ele nu se mai tem "de ceea ce va crede vecina, de ceea ce va spune soacra sau de privirea invidioasa a colegei". Aceasta rochie rosie, croita intr-un mod elegant, amestec de clasic si modern, din dantela brodata ce stie sa scoata in evidenta partile armonios construite si sa ascunda ceea ce femeia nu doreste sa arate, cu elastic in talie si fara sistem de inchidere, mie mi-a fermecat privirea. Am facut un exercitiu de imaginatie si am inteles ca ar fi potrivita atat pentru prietena fiului meu, cat si pentru mine, cumnata mea sau chiar pentru matusa mea, femeie inca tanara la suflet, plina de incredere in ea si in fortele sale.
Oameni cu probleme in Ploiesti
Nu am curaj sa ma implic in asa ceva, desi ma doare inima cand vad pe strazi oameni amarati, care nu au un acoperis deasupra capului, care nu au ce manca si nu stiu ce le rezerva ziua de maine. Uneori imi este greu chiar si sa ma uit spre ei, caci privirile lor sunt atat de sugestive, spun atat de multe intr-o singura clipire de gene... Ieri am trecut pe langa o batranica al carei caz m-a impresionat maxim, desi nu stiu nimic concret. Vazand cum si-a aranjat lucrusoarele intr-o statie de autobuz, mi-am spus in gand ca este un om al strazii cum sunt cu zecile de mii in lume, un om pentru care nimeni nu face nimic si care ajunge la abrutizare din cauza vietii de rahat pe care o duce. Apoi am vazut ca batranica statea la umbra si citea. Da, citea dintr-o carte. Oamenii treceau pe langa ea fara sa o observe, fara sa se uite, fara sa se intrebe o clipa cum a ajuns un om caruia ii place sa citeasca sa doarma intr-o statie de autobuz. Sunt atatia oameni cu probleme in Ploiesti, ca peste tot in lume. Cand sa ne uitam la toti, cand si cum sa ii ajutam pe toti? Ne spunem in gand ca si noi avem probleme si trecem mai departe. In cateva clipe uitam de ei...
Jocuri educative pentru copii
Odata cu vremea buna vad tot mai des pe afara copii iesiti la joaca. Din pacate, desi lucrurile s-au schimbat mult in ultiele dec enii, observ cum copiii anului 2015 isi cauta locul si nu reusesc sa il gaseasca. Pare ca nimeni nu ii mai invata si nu ii incurajeaza sa se joace, nimeni nu le mai ofera jucarii si jocuri educative Educlass, desi ele sunt la numai un clic distanta si sunt accesibile tuturor. Daca veti sta o ora intr-un parculet sau chiar in fata unui bloc unde sunt adunati copii la joaca, veti observa ca cei mai multi se plimba de colo colo nestiind ce sa faca si cum sa isi treaca timpul. Unii prefera sa stea retrasi, departe de cei galagiosi, altii stau lipiti de parinti, iar o mica parte isi vede de "munca". Da, indraznesc sa spun munca, pentru ca jocul inseamna pentru copil dezvoltarea unor abilitati ce ii vor folosi in viata, inseamna descoperirea lumii, a mediului inconjurator si chiar a propriului eu.
Casa rosie din Ploiesti
Nu e ploiestean sa nu cunoasca bine casa rosie asezata aproape de intersectia de la nord. Cand eram copil imi imaginam ca acolo locuiesc niste oameni foarte fericiti, care zambesc mereu. In mintea mea se forma imaginea unor copii carora nu le lipsea nimic si care se puteau mandri ca au cea mai frumoasa si mai vesela casa din oras. Mare mi-a fost dezamagirea cand am mai crescut si am aflat ca acea casa rosie este de fapt sediul Electrica, locul unde adultii merg sa isi plateasca facturile. Ceea ce imi imaginasem eu nu avea nici o legatura cu realitatea. Acolo nimeni nu zambeste. Casierele sunt mereu grabite, incruntate, nervoase, iar platitorii sunt negri de suparare cand vad cat de repede li se goleste portofelul. Dar casa ramane in continuare frumoasa, in continuare zambeste trecatorilor si probabil in continuare pacaleste mintile inocente ale copiilor, facandu-i sa creada ca in interior e o lume de basm.
marți, 12 mai 2015
In excursie la Madrid
Cine nu a visat, macar o data in viata, sa mearga in excursie la Madrid? Cand eram copil, numele acestui oras ma facea sa visez. Astazi, adult fiind, nu reusesc sa ma trezesc din visare. De cand internetul ne-a deschis larg portile catre lume, nu e zi sa nu imi iasa in cale ba o oferta cu bilete avion Bucuresti Madrid, ba o poza facuta de vreun prieten abia intors din Madrid, ba diverse detalii despre obiective turistice care abia isi asteapta vizitatorii in capitala Spaniei. Stiati ca orasul Madrid a fost contruit pe ruinele unui fort maur care purta numele de Magerit? In timpul domniei lui Filip al II-lea de Habsburg, in anul 1561, orasul Madrid a devenit capitala si de atunci continua sa creasca, sa se dezvolte si sa imbie turisti din toata lumea cu frumusetile sale: faimosul Muzeu Prado, Muzeul Thyssen Bornemisza, Centrul de Arta Regina Sofia (unde se afla Guernica lui Pablo Picasso, despre care eu am scris cate ceva pe celalat blog, cu ocazia unei lepse intre bloggeri), Casón del Buen Retiro, Palatul Regal, Templo de Debod, Monasterio de las Descalzas Reales, Puerta del Sol, Parque de Retiro si Chueca.
vineri, 8 mai 2015
Am caine!!!
Nu mi-as fi imaginat ca va veni aceasta zi! Nu mai aveam curaj sa sper! Cumva, pe nepregatite, micutul mi-a iesit in cale si mi-a cucerit inima din prima clipa! Am plans, m-am jelit, iar am plans... Il voiam si gata! Ca un copil care vede in vitrina magazinului o jucarie si e in stare sa se tavaleasca pe jos cu speranta ca asa o va primi. Dupa fix 4 ore baietii mei au inteles ca ceva e putred in Danemarca. Nu voiau caine, nu le trebuia o complicatie in plus, insa lacrimile mele i-au convins sa imi faca pe plac. Nu stiu cum ne vom descurca, nu stiu de unde vom scoate bani pentru noi si pentru atatea animale (trei pisici si un catel), dar in acest moment sunt fericita!
joi, 7 mai 2015
Calcatorie de haine in Bucuresti
Am cunoscut candva o persoana care sustinea ca se relaxeaza calcand rufe. Mi s-a parut ciudat in prima clipa. Cum sa iti placa aceasta activitate? Pe mine ma oboseste si ma face sa lesin de cald, iar ca mine sunt milioane de oameni in lume. Mai tarziu mi-am dat seama ca suntem diferiti, ca fiecare om are alte pasiuni in viata. Poate ca ar trebui sa te angajezi la o calcatorie profesionala de haine si rufe, sa le vii in ajutor si celor care se uita cu groaza la teancurile de rufe adunate saptamanal pentru calcat, i-am spus respectivei persoane intr-o zi. Daca mi-a urmat sau nu sfatul, nu stiu. Tot ce va pot spune este ca in Bucuresti chiar exista o calcatorie profesionala care ofera servicii de calcat haine si rufe, la preturi minime si cu livrare rapida, indiferent de volumul comenzii. De ce sa irositi saptamanal atatea ore cu o activitate care nu va aduce nici o placere, cand puteti apela cu incredere la profesionistii de la aceasta calcatorie bucuresti? Stiti si voi ca anumite haine nu pot fi calcate oricum din cauza materialului sau a croielii, ca este necesara mana unui profesionist cu experienta, un om care a facut din pasiunea sa o meserie.
CalcHaine este exact ceea ce va trebuie:
Daca aflati ca am murit sufocata...
Daca aflati ca am murit sufocata, pe ea sa dati intreaga vina. Aceasta domnisoara dolofana, cu privire inocenta, imbracata in haine dungate, are obiceiul de a dormi pe gatul meu, asezata sub forma de guler. La inceput mi-a placut mult. Era o senzatie noua, placuta... Adormeam leganata de torsul pisicutei care se linistea doar cand o tineam la piept si ii sopteam diverse prostioare. Nu imi trecea prin cap ca vremea trece si mica jucarie creste. In acest moment a ajuns la 5 kilograme si continua sa se ingrase. Asadar, daca aflati ca am murit sufocata, pe iubita mea Pufina sa dati vina. :)))
marți, 5 mai 2015
Esti apt de munca?
In cercul de prieteni ai fiului meu sunt cativa baieti care nu au reusit (adevarul este ca nici nu s-au straduit prea tare) sa ia bacul anul trecut. I-am vazut toata iarna cautandu-si ceva munca temporara, care sa ii scape de gura parintilor pana la urmatorul examen si sa le aduca mult doritii bani de buzunar. Pentru ei, o firma cum este apt.ro, care se ocupa de toate detaliile, poate parea mana cereasca. Training rapid, payroll, munca temporara, fix ce are nevoie un tanar care trebuie si vrea sa isi ocupe timpul cu ceva pana la bacalaureat, sa castige niste bani si sa invete lucruri noi. De cealalta parte a ideii de munca temporara se afla companiile care nu au nevoie sa suplimenteze numarul de angajati decat pe anumite perioade, pentru a rezolva diverse probleme restante, pentru a termina anumite proiecte distincte, limitate de timp. Iata cateva motive pentru care marile companii si, mai nou, chiar si firme mai mici, aleg sa apeleze la serviciile oferite de firme precum cea despre care va vorbesc, care sa se ocupe de recrutare, training si payroll, caci in acest mod scapa de grijile ce vin odata cu cautarea si formarea de noi angajati. Pentru cei interesati, tin sa mentionez, iar si iar, ca isi pot gasi locuri de munca Aptjob.ro cu doar un singur clic dat pe link.
Detalii despre ceea ce inseamna payroll
Caut un loc nou
Caut un loc nou. La soare. M-am plictisit de cel in care vietuiesc acum. Probabil s-a schimbat el. Sau poate firea mea e schimbatoare. M-am plictisit de locuit intr-un virtual unde nu exista decat doua soiuri de oameni: cei atat de siroposi in vorbe, incat ma fac sa dau in diabet, si cei care si-au facut un mod de viata din a contrazice tot ceea ce le iese in cale. Deodata, cu foarte mici exceptii, facebook mi se pare cel mai plicticos loc de pe pamant. Daca nu ar fi blogul si grupul infiintat de Matilda, probabil as sterge de pe fata pamantului contul de facebook si mi-as muta viata oriunde in alta parte. Nu, nu pot spune ca imi petrec timpul pe fb, ci doar ca astept uneori noutati interesante, discutii care sa ma stimuleze, orice altceva in afara de certuri pentru toate prostiile si pupici incarcati de ciocolata. Facebook era oaza mea de relaxare, locul unde intram cand oboseam. Acum, dupa ce scriu, imi vine sa fug in pustiu, satula de porcariile cu care ma intampina marea noastra retea de socializare, unde nimeni nu socializeaza cu adevarat.
vineri, 1 mai 2015
Procedee de sablare
A sabla - sablare, cand vine vorba despre curatare. Habar nu am de unde mi-au venit in cap aceste cuvinte, palida tentativa de a gasi o rima lalaita incetinel in timp ce cautam pentru un prieten, pe internet, cea mai buna solutie pentru a sabla ceva. Darnic din fire, virtualul ii scoate in cale oricarui trecator acelasi www.sablam-tot.ro, caci doar aici serviciile de calitate si multele modalitati de sablare pot multumi chiar si pe cei mai pretentiosi. Pentru cei care vor sa curete / sa netezeasca o suprafata, sa pregateasca o suprafata pentru vopsire, grunduire, metalizare, satinare, ecruisare, dar si pentru cei ce doresc sa aiba parte de o sablare decorativa a unei suprafete oarecare, www.sablam-tot.ro, dupa cum ii spune si numele, este cea mai rapida, mai potrivita si mai la indemana solutie, indiferent despre ce fel de suprafata ar fi vorba: lemn, sticla, marmura, piatra, similipiatra, caramida, beton, structuri metalice, etc.
Cunoscatorii stiu deja, iar ceilalti afla acum ca materialele folosite pentru sablare pot fi abrazive sau neabrazive, in functie de particularitatea fiecarei suprafete,
Abonați-vă la:
Postări (Atom)