Copil fiind, ii auzeam pe adultii din jurul meu spunand des ca traim in secolul vitezei si nu intelegeam cum de au indrazneala de a face asemenea afirmatii. In ochii mei, viteza aveam eu si prietenii mei, cu care alergam de
dimineata pana seara pe asfaltul incins din fata blocului, pe campurile de la iesirea din oras sau pe treptele care duceau la etajul trei, unde locuiam.
In ochii mei, adultii erau niste puturosi care trageau mâţa de coada cand se intorceau de la serviciu. Copiii alergau cand se anunta ca baga pui la alimentara, carne de porc la macelarie sau banane si portocale inainte de Craciun. Copiii alergau dimineata, prin gerul care facea ca zapada sa trosneasca sub talpi, pentru a lua laptele si iaurtul dat pe cartela. Copiii erau cei care cunosteau viteza. Eram copil.
Timpul a trecut, un secol a murit pentru a face altuia loc, dar expresia a ramas si mi se intampla sa o aud atat la copiii de altadata, astazi adulti, cat si la copiii ce maine vor fi adulti. Traim in secolul vitezei. Nu este acelasi secol, dar fiecare om isi da seama ca trebuie sa se grabeasca daca vrea sa traiasca. Totul se bazeaza pe viteza. Viteza ne conduce vietile si noi conducem vietile in viteza.
Ce am invatat in acesti ani? Ca unul dintre lucrurile care ne usureaza viata si ne ajuta sa ne miscam rapid prin viata este pliantul. Da, nu glumesc. Cu toate ca as putea. Pliantul, acea foita pe care cu totii o gasim prinsa de clanta usii sau bagata in cutia postala.
Odata cu primele pliante gasite in cutia postala, viata mea a fost mai libera, am putut trai fara sa mai alerg disperata dupa un instalator atunci cand s-a spart bateria de la chiuveta, am putut afla imediat ce preturi sunt prin diverse magazine fara sa ies din casa, am putut vedea diverse oferte de vacanta fara sa ma plimb de la o agentie la alta, am putut comanda o pizza fara sa merg pana in centrul orasului.
Este cineva pe aici care sa afirme ca pliantele nu sunt importante? Nu cred. As vrea sa va intreb daca vi s-a intamplat si voua sa aveti impresia ca s-au adunat cam multe pliante in casa si sa faceti curatenie prin ele. De cate ori fac treaba asta, nesuferitul de Murphy isi baga coada si rade cu gura pana la urechi de mine. De cum arunc un pliant, descopar ca tocmai acela imi trebuia, ca as fi avut nevoie de informatiile pe care le continea.
Ma intreb daca mai exista in lume vreo firma care nu a inteles inca importanta pliantelor. Oare mai este cineva care sa nu stie ca pliantele sunt un absolut necesar instrument de marketing si promovare? Nu prea cred. Astazi am vorbit despre pliante si importanta lor, maine poate voi vorbi despre distributie de pliante si despre cei care fac aceste pliante, liant intre distribuitor si client.
:) Mie nu-mi plac pliantele! Le detest cu pasiune - sunt... mesaje nesolicitate = spam! Maculatura. Haios ar fi ca cei care le folosesc intens pentru a-si face reclama sa afirme ca sunt... ecologisti! :))
RăspundețiȘtergereImi aduc aminte de anul trecut inainte cu o zi de Craciun. Ma trezesc dus aproape cu forta intr-un hypermarket sau cum i-o mai spune. Singurul lucru pozitiv a fost:
RăspundețiȘtergere-cozile erau pana la raioanele din care puteai face cumparaturile uitate! :)