Am sustinut mult timp ca nu sunt dependenta de facebook, ca pot renunta la el oricand fara sa ii simt lipsa. Dupa ce mi-am indus aceasta idee, m-am lasat dusa de val si am stat tot mai mult conectata la reteaua sociala cea mai cea din lume, convinsa fiind ca ma pot rupe de lumea virtuala oricand. Dar el, facebook, lucra in secret asupra psihicului meu, fara sa imi dau seama. De la o jumatate de ora pe zi ajunsesem sa stau 2-3 ore, apoi 5-6 ore, ca intr-un final sa nu mai inchid fb deloc, atata timp cat aveam treaba in online. Cand mi-am dat seama ca devenisem dependenta de facebook era cam tarziu. Petreceam ore intregi urmarind postarile altora, strecurandu-ma printre poze cu pisicute, reclame la pile pentru calcaie si concursuri la diverse firme fantoma. Ce naiba cautam eu aici? De ce pierdeam atata timp pretios cu asa ceva? De astazi sunt decisa sa intru cat mai putin si sa stau din ce in ce mai putin, caci am treburi mult mai importante de facut, iar viata nu e pe facebook, ci afara... Facebook, oricat ar fi de relaxant, ne rapeste mult prea mult timp
si ne da prea putin inapoi...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu