Locuiam in Italia. Un bun prieten ne-a invitat, pe mine si inca vreo doua persoane, la un mini safari intr-un parc din nordul acestei minunate tari. A fost una dintre cele mai frumoase zile traite in stilul "macaronarilor", dupa cum ii place sotului meu sa spuna. Am mancat cel mai bun gelato, cele mai bune paste si cele mai bune fructe de mare, probabil pentru ca zona era foarte cautata si calitatea era cea care atragea turisti din intreaga tara si din lume. Dar nu despre pastele lor vreau sa vorbesc astazi, nici despre inghetata cu iaurt si fructul pasiunii (pe care o ador), nici despre restaurantul cu specific pescaresc de care m-am indragostit in acea zi.
Vreau sa vorbesc despre cum ti se poate intoarce lumea cu fundul in sus intr-o clipita, cand nici nu te astepti. De exemplu, in ziua cand am colindat parcul, am avut senzatia ca pamantul se invartea invers, probabil si din cauza ca am tot ascultat Il mondo gira alla rovescia. Ca intr-un film de groaza, oamenii stateau incuiati in masini, iar animalele salbatice umblau libere prin parc, se cocotau pe vehicule si ne priveau ca pe o potentiala prada, fragila si tocmai buna de devorat.
De fapt, imi dau seama ca nu vreau sa vorbesc despre asta. Vreau doar sa va amintesc si voua, celor ce ma cititi, ca viata e fragila, ca dincolo de geam stau la panda animale de prada, ca totul se poate rasturna intr-o clipa, iar ceea ce ai crezut ieri ca este negru, descoperi astazi ca este de un alb imaculat. Intr-o clipa poti descoperi ca pamantul se invarte invers, ca ceea ce te atragea ieri, astazi te lasa rece sau te scarbeste, ca intreaga ta lume e falsa sau, din contra, abia incepe sa semene a realitate.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu