In serile cand televizorul ramane inchis sau pur si simplu merge in gol, nebagat in seama, ne place sa visam la viitor, sa ne facem planuri si ne imaginam cum ar putea fi viata noastra peste cinci sau zece ani, daca... Ei, si acest daca are mai mereu forma unei case modeste, a unei gradini pline de flori, a unei curti pline de animale, a unui colt de livada in care sa ma ascund cu o carte si o cana de ceai sau cafea. In ultimul timp visul a inceput sa prinda contur. Am putea incerca sa il transformam in realitate anul viitor sau in anii urmatori, insa ne tine pe loc in primul rand copilul, care nu vrea sub nici o forma sa se mute la tara, sa dea cu sapa in gradina, sa care apa cu galeata chiar daca are pompa submersibila fantani, sa curete la animale sau sa sparga toata iarna la lemne pentru a incalzi casa. Nici nu pricepe de ce niste oameni normali, cu toate mintile acasa, si-ar lasa apartamentul dotat cu tot ce trebuie si ar alege o viata grea undeva in fundul pamantului.
Degeaba ii explicam noi ca ne-am saturat de cutia de chibrituri in care ne ducem traiul, ca ne e dor de spatii verzi, intinse cat vezi cu ochiul, ca am vrea sa vedem cainele alergand liber fara sa mai strigam la el vesnicul "nu e voie", ca apa nu mai este cum era odata, de cand exista pompa submersibila pentru fantani, ca sapatul in gradina e mai bun pentru organism decat mersul la sala, ca o gradina plina de flori e mult mai placuta ochiului decat bietul copacel care isi leagana frunzele in fata geamului de la sufragerie, ca nu ar mai fi nevoit sa tipe la caine toata ziua. V-am povestit oare cati de "nu e voie" se rostesc zilnic in casa noastra? Toti adresati bietului caine care, fiind de talie mare, alearga trei pasi prin casa si a terminat apartamentul. Ca reuseste in graba sa rastoarne castronul cu apa (vezi, copile, de ce e bine sa ai pompa submersibila pentru fantani?), e doar un bonus oferit de inghesuiala din apartament.
Pentru ca ni s-a ivit ocazia sa visam, pentru ca exista posibilitatea de a ne muta la casa undeva la tara peste un timp (dupa ce il vom convinge pe copil), deja am inceput sa ne facem planuri serioase, sa pregatim diverse schite, sa cautam pe internet tot felul de materiale, sa comparam preturi, sa furam idei de la unii si de la altii, sa ne imbogatim cunostintele in legatura cu plantele, cultivarea terenurilor, hrana animalelor, curatarea fantanilor, construirea de anexe pe langa gospodarie, lemne de foc si multe, multe altele, caci viata la tara e mai complicata decat cea de la oras si, in plus, rapeste mai mult timp, ceea ce inseamna ca e posibil ca peste un an sa ma vedeti pe facebook doar duminica, zi sfanta pentru cei mai multi sateni. :)))
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu