Am trait aproape de Vicenza, la cam zece kilometri de oras, timp de un an. Un an lung si greu, din cauza ca eram departe de copil, dar si frumos, pentru ca am invatat multe lucruri noi, am vazut locuri uimitor de frumoase si am mancat in stil mediteranean.
Obisnuiam sa ies in weekend la Vicenza, sa ma intalnesc cu prietenele, sa mancam o pizza, sa ne plimbam prin frumosul parc de langa gara. Acolo puteai vedea duminica toate natiile pamantului, adunate pe iarba proaspata din parc, cu sandvisuri aduse de acasa. Rusoaicele cu nelipsita sticla de vodca, polonezele mancand pe furis, marocanii incercand sa vanda tot felul de nimicuri si romance gatite de sarbatoare.
Vicenza este un oras mic, dar curat, plin de monumente vechi, cu o arhitectura care uimeste. Este un oras care merita vizitat si la care eu m-as intoarce si maine.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu