In vacantele de vara din timpul frumosilor ani de liceu, baiatul meu obisnuia sa caute cate ceva de lucru, pe masura puterilor sale de la 15-19 ani, pentru a face ceva bani de buzunar, separat de cei pe care ii primea de la mine sau de la tatal sau. De-a lungul celor patru ani de liceu a avut cateva "joburi", mai mult sau mai putin interesante. Majoritatea total diferite, fara vreo legatura intre ele, dar numai la doua dintre aceste joburi a fost implicat pentru o perioada mai lunga de timp.
Mi-a povestit despre perioada cand a fost la impartit de pliante pentru o mare firma din judet. Faceau treaba asta in toata Prahova. Erau cam opt baieti, toti de liceu si dubita ii lasa intr-un capat al satucului ori al cartierului, impartiti in echipe de cate doi si ii ridica din celalalt capat al localitatii, atunci cand terminau treaba. Era si distractiv pentru ei, umbland cate doi aveau ce vorbi, cunosteau si oameni noi, dar aveau si de invatat din diferitele situatii pe care le intalneau, ba chiar pot spune ca a invatat si ceva geografie mergand din sat in sat.
In alt an a fost cu niste prieteni care lucrau in constructii. De fel ei lucrau ca alpinisti utilitari, meserie frumoasa, grea si banoasa, dar faceau si lucrari interioare daca li se ivea ocazia. Cand baiatul meu a fost cu ei, motivul pentru care a decis sa ii urmeze a fost ca mai mult isi dorea sa petreaca timpul cu ei si pentru a mai invata cate ceva nou. In perioada aceea era foarte incantat pentru ca descoperise ce inseamna "alpinismul" chiar daca era alpinism utilitar. A fost foarte fericit cand l-au lasat sa stea vreo jumatate de ora sa se joace agatat cu coarda in podul casei la care lucrau.
Mi-a povestit o saptamana incontinuu despre cat de frumoasa este senzatia aia de a "pluti" agatat de coarda, cu picioarele atarnand in aer, leganat de vant, de propriul corp, de coarda intinsa la maxim. Tot de la experienta din constructii a mai aflat despre amenajarile interioare, cum ar fi montatul gresiei sau al faiantei. Si mi-a povestit ca prietenul cu care lucra isi propusese sa sa isi cumpere unelte noi care sa ii usureze treaba. Mi-a povestit si despre unelte, chiar despre multe unelte, dar nu imi aduc aminte decat de nivele laser cu care montatul gresiei si al faiantei era mult mai usor si mai precis. Nu as putea spune cu exactitate nici macar acum, dupa atata timp, cum se foloseste acest instrument, insa imi amintesc uimirea mea la aflarea ideii ca stiinta este peste tot, ca orice noua descoperire este imediat aplicata in viata de zi cu zi. Poate ca este gresit sa spun uimire. Mai degraba cred ca sunt recunoascatoare fata de cei care, prin munca si inteligenta lor, ne usureaza vietile... :)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu