Nu stiu cati dintre voi ma urmaresc de cand am deschis acest blog. A trebuit sa aleg un nume pentru el si singurul care mi-a venit in minte in acea noapte a fost iubesc viata. L-am pastrat chiar si dupa ce am mutat continutul blogului pe domeniu si m-am folosit cu nerusinare de acelasi iubesc viata si pentru vienela.ro. De ce nu, daca iubesc viata in toate formele ei? De ce nu, daca mie viata mi se pare ceva sacru, ce trebuie protejat si iubit?
Multa vreme nu mi-am permis sa imi cumpar nimic. Nici pentru mine, nici pentru familia mea. E posibil sa vina vremuri grele iar, dupa cum o arata astrele. Mi-e teama, insa nu pentru mine, cat pentru toate vietile pe care le-am luat sub aripa mea, sperand ca si viata ma va iubi pe mine si imi va oferi posibilitatea de a salva vieti. Iubesc viata si tare imi doresc sa o pot proteja, sa o pot face sa fie buna. Atat pentru familia mea, cat si pentru toate sufletelele pe care le-am adunat de pe strazi.
Sa ne tineti pumnii, caci imi bate inima ca unei vrabiute care vede cum pisica s-a incordat deja, pregatita sa sara la atac. Mi-e groaza de norii care se aduna. Mi-e groaza cand ma gandesc ca ar putea sa dispara zambetul cu care ma intampina Bruno, mi-e groaza cand ma gandesc ca ii va fi foame si nu voi avea ce sa ii dau sa manance. Mi-e groaza. Hai, viata, intelege ca te iubesc si iubeste-ne
si tu pe noi!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu