joi, 24 ianuarie 2013

Vraja marelui nord, de Jean Leroy-Guyo

"Din clipa aceasta, viaţa se află altundeva. Alături de oamenii de pe alte ţărmuri, în alt univers. Aici aş fi crăpat.Mă sufoc numai la gândul existenţei pentru care mă pregăteau ai mei -mecanic, desenator tehnic, inginer, poate- la munca obscură sau poate chiar importantă care mă aştepta, cu orele ei fixe, cu ziua lefii, cu placiditatea confortului, cu ticurile şi maniile care ar fi venit...

M-a obsedat, de când mă ştiu, afurisita aceea de linie a orizontului, am vrut întotdeauna să văd ce se ascunde dincolo de ea. Îmi spuneam :"s-o pipăi măcar în trecere". Evident, o simplă figură de stil: e o linie care se dă mereu îndărăt, nimeni n-o poate atinge, nimeni nu poate ajunge la ea. Perfect adevărat! După cum e tot atât de adevărat şi că, de fapt, doream s-o iau din loc. Şi n-avea nici o importanţă dacă la mijloc era o simplă curiozitate din partea mea, nerăbdarea de a vedea totul, de a cunoaşte Pământul şi pe oamenii săi, sau căutarea absolutului, o simplă criză trecătoare, ori mai ştiu eu ce! Important era că unica mea raţiune de-atunci era să plec departe, tot mai departe."

"Peggy se apucase să înveţe cum se confecţionează "găteli de mână eschimose"; era o muncă plăcută, în scopuri decorative. Altădată, aceste cusături, compuse din mărgele de toate culorile, împodobeau straiele de sărbătoare; acum, ele slujesc ca scufe pentru ceainice sau drept funduri de platouri şi sunt vândute danezilor şi turiştilor străini. Cele brodate de Peggy erau extrem de frumoase şi mă simţeam fericit văzând că o interesează ce fac autohtonii."

"Iată-ne si la el, într-o casă tipic groenlandeză, spoită în rosu, instalaţi în maniera europenească pe sofale, bând cafele şi discutând ore în şir despre vânătoare. Ce idee bună am avut să consult hărţile! Voi face mereu aşa pentru că îmi dau seama cât de important e să cunoşti dinainte numele şi denumirile citate. De pildă, când voi spune:
-Uite, aici, în cutare loc, vei găsi păsări, acolo vei da peste balene, dincoace, peste foci- ştiu despre ce e vorba: o insulă, un cap, o strâmtoare, un grup de insuliţe, un golf, precum şi distanţele respective. Ca să nu mai spun că e destul de greu să-ţi aminteşti un nume aruncat în timpul unei discuţii, cu atât mai mult cu cât accentul de aici diferă de cel din Jakobshavn. La început, lucrul acesta m-a cam încurcat, dar mi-am deprins rapid urechea şi până la urmă, mi-au scăpat doar trei sau patru cuvinte.
Tataia nu era din cale-afară de flecar, dar am obţinut de la el tot soiul de informaţii; în ochii lui, nu eram un turist, ci un vânător. Astfel, am aflat că se găsesc somoni la vreo zece ore de drum înspre nord."

"Încep să mă deprind din ce în ce mai bine, cu felul groenlandez de hrănire. La Jakobshavn mâncam mult peşte, iar în timpul nopţii polare, din când în când, puţină carne de focă sau chiar de balenă. Aici, mă îndop de două ori pe zi cu carne de focă şi încă în cantităţi masive, ceea ce îi umple de mirare pe tovarăşii mei; danezii, nici măcar cei care trăiesc de o vreme aici, nu se prea lăcomesc la acest fel de mâncare. Fac şi eu ca vânătorii mei: între două mese, iau când o linguriţă de zahăr, când una de margarină... Dealtfel, când pleacă la vânătoare în caiace, trăistuţa lor cu merinde e plină, mai cu seamă, de aceste "delicatese"."

Recomand cu căldură cartea Vraja marelui nord, de Jean Leroy-Guyo.

13 comentarii:

  1. O recomand mai ales acelora care vor sa calatoreasca, sa vada obiceiuri din alte colturi ale lumii , celor care pot sa vada cu ochii mintii ce a descris autorul/personajul.Felul in care e scrisa cartea imi dadea impresia ca sunt acolo, vad ,simt prin ce trece Jean.Mi-a placut foarte mult.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Eu o recomand chiar si celor care nu vor sa calatoreasca. Mie asa mi s-a deschis pofta de a vedea lumea. :)

      Ștergere
  2. Am citit cartea cand eram adolescent si pot sa spun ca mi a influentat viata...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Cartea aceasta m-a facut sa imi doresc sa calatoresc, sa vad lumea si sa cunosc oameni noi, sa le aflu povestile sau macar sa mi le imaginez. :)

      Ștergere
  3. Bonjour je suis français cherche à savoir ce qu'est devenu Jean Leroy-Guyo j'ai lu son livre Merci
    Hello could anybody give me news about Jean Leroy Guyo ? Thank you

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Hi there! Unfortunately, I can not tell you anything about the author. I also searched the internet, but I did not find anything. Perhaps on the French facebook groups of literature you can find out something about Jean Leroy-Guyo.

      Ștergere
  4. Hello Vienela
    Thank you very much for your answer. I live in Normandy, where Jean L-G was born. Is it possible to translate (in English or in French) some paragraphs of the texts above ? Thank you

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Hi! I will try in a few days (I'm day shift, 12 hours each day; I'll be off Wednesday). :)

      Ștergere
    2. Hello It's amazing that this book was translated only in Roman and not in other langages such as english or deutsch etc. I'd be very pleased could someone give me news of Leroy-Guyo, thank you in advance

      Ștergere
    3. Hi there! I tried to find out some news of Leroy-Guyo, but there is nothing on internet.
      It is also difficult to translate the text above, because it was write in a poetic language, and my English is not advanced enough.

      Ștergere
  5. Hi! I also searched on google (and that's how i found this blog) for some information about the author, and if it is useful to you, the title of the book in French is Mon village sur la banquise.

    RăspundețiȘtergere
  6. Hello Dana Thank you for searching. I'm currently on a track and I'll let you know.

    RăspundețiȘtergere
  7. Recomand celor care iubesc călătoriile, și celor care iubesc călătoriile din fotoliu. Pentru tineri este un exemplu contagios prin naturalețea și deschiderile pe care le oferă autorul spre cunoașterea de sine.

    RăspundețiȘtergere