Discutia dintre mine si prietena mea a pornit de la 2 carucioare pentru copii asemanatoare cu cele de la Toyz, carucioare care aveau preturi mai mici, e drept, insa pareau si mult mai slabe calitativ, lucru care ar trebui sa bage in sperieti pe orice parinte, caci nimeni nu isi doreste sa isi vada copilul cazut din carucior, nu? De magazinul Toyz stiam deja si m-am simtit in masura sa ii povestesc prietenei mele despre avantajele pe care le au cei care cumpara de acolo produse pentru copii (dintr-un singur loc pot fi cumparate atat jucarii de exterior si de interior, diverse jocuri educative, obiecte pentru scoala, imbracaminte si incaltaminte pentru copii, mobilier pentru camera copilului, cat si produse pentru femei gravide sau pentru mamici. Exista tot felul de promotii si de reduceri care se aplica la final, iar produsele par sa fie de foarte buna calitate. De aici si pana la a discuta despre banii pe care parintii ii cheltuiesc cu copiii si despre alocatia de stat pe care o primesc micutii nostri, despre care tocmai am aflat ca s-ar fi dublat sau ca urmeaza sa se dubleze, nu a mai fost decat un pas.
Nici nu e de mirare ca de la niste carucioare asemanatoare cu cele de la Toyz am ajuns sa dezbatem diverse teme in legatura cu cresterea si educarea copiilor, caci in tara asta parca nimic nu mai merge bine si parca de tot mai multe ar fi nevoie. Vad in cartierul meu parculete unde nu exista un tobogan sau un leagan bine ancorat, in care copiii sa fie in siguranta, vad o multime de parinti care nu isi mai permit sa ofere copiilor nici macar strictul necesar, asa ca nu poate fi vorba in casele lor despre jucarii sau jocuri educative, despre carucioare solide si elegante, despre hainute de calitate sau despre cine stie ce alte lucruri. Am auzit si voci care sustin ca parintii ar fi de vina, ca toarna copii pe banda rulanta doar pentru a primi alocatia cu care sa isi cumpere tigari si bautura. Serios? Oare cei care debiteaza asemenea tampenii au ajuns vreodata prin satele din Moldova, sa vada cum barbati tineri si in putere plang pentru ca nu exista fabrici si uzine si nu gasesc nicaieri un amarat de serviciu cu care sa asigure strictul necesar familiei? Ce sa facem cu acesti oameni nefericiti, nascuti in zonele defavorizate ale tarii? sa ii castram, ca sa nu se mai inmulteasca?
Deja ma enervasem rau discutand cu prietena mea, asa ca am incheiat spunand ca persoanele care ii judeca pe altii fara sa fi trait o clipa in pielea lor ar trebui sa mearga in Moldova, sa vada mame care isi strang puii la piept si plang stiind ca nu vor avea niciodata un leagan sau un tobogan in curte, ca nu vor putea niciodata sa fie bine imbracati si sa aiba carti din care sa citeasca si, unele dintre ele gandindu-se chiar ca ziua de maine le-ar putea lasa copiii cu burta goala. Voi, astia care faceti pe desteptii, ati comandat vreodata niste jucarii si niste hainute de la Toyz, sa trimiteti copiilor din zonele defavorizate, unde nu exista nimic de lucru pentru parintii disperati?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu